Treceți la conținutul principal

Suntem săraci

 

Suntem săraci în dragostea pe care-o oferim
Suntem mărunți... căci prea puțin iubim
Suntem prea goi... de adevăr și de cuvântul sfânt
Și încălcăm în taină orice legământ

Pășim cu fruntea sus, cu măștile pe față
Și nu vedem... și-n suflet e așternută ceață
Credem că bogăția e tot ce strângi și ai
Dar am uitat că este doar dragostea ce-o dai

Rostim cuvinte grele și vorbe care dor
Uităm că anii trec și oamenii toți mor
Căci trece viața iute și plină de durere
Cu răni fără balsam și singuri și-n tăcere

O, ce vei face, Doamne, să vii în ajutor?
Vei despărți iar marea pentru al Tău popor?
Vei ridica un Moise, un David, un Ilie?
Ai milă, o, Stăpâne, nu ne lăsa-n pustie...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Poveste de toamnă

  E toamnă... după o vreme în care nu am mai modelat în litere gândurile ce le port, iată-mă luând din nou literele și modelând cu ele trăirile mele... E toamnă... Un amestec de cald și frig, de soare, nori și ploaie, de frunze încă verzui și frunze deja uscate și pictate în nuanțe arămii... Într-o toamnă de demult, după ce m-ai țesut minuțios în pântecele mamei mele, m-am născut când lutul meu a prins viață ieșind sângeriu din lutul mamei mele... mă aflu mărunțică în mâinile unui medic ce mă ridică în sus spunându-i mamei mele că are o fată... Într-o toamnă m-am născut din nou când inima mea a tresărit auzind bătăile inimii Tale... și am recunoscut îndată după bătăile inimii Tale ca Tu îmi ești Tată și că atunci, în acel moment, ai lăsat cele 99 de oi ca să mă salvezi pe mine... și de atunci mă tot salvezi... clipă de clipă... Într-o toamnă pruncul meu cel mare a prins viață,  ieșind prin lupte aprigi din lutul meu stors de putere... Într-o altă toamnă,  pruncul meu cel ...

E septembrie

  E septembrie... cad frunze Și cu ele stropi de ploaie E toamnă... cad frunze Raze rupte dintr-un soare E septembrie... dans de toamnă Natura... nostalgică doamnă Se-înfășoară în uitare Tot ce încă ne mai doare E septembrie... și alte frunze or să mai cadă Și or să se aștearnă tot grăbite prin livadă Le lăsăm... le poartă bucuros în taină vântul Și cu ele fug departe Răni și vise spulberate E septembrie...

A U G U S T

  August și miros de nuci și frunze ce încep să cadă Au gust si prunele care s-au copt azi prin ogradă August și lătrat de câine în miez de noapte Au gust și murele ce în sfârșit sunt coapte August și strugurii pregătiți să fie copți Au gust si clipele cu pruncii în miez de nopți August și păpădia ofilită din grădină Au gust momentele care mai vor să vină... August și diminețile de vară Au gust si pepenii mâncați în miez de seară August și mai toate au gust...