Treceți la conținutul principal

Chipuri de poleială

 


In plimbarea mea prin orașul de asfalt
Am zărit nespuse chipuri... suflete din infinit
Inimi ticluite-n taină, coborâte din înalt
Dar învăluite în tină, ca un duh ce-i adormit

Măștile încep să cadă.. deodată la pământ
Sunt chipuri de poleială... țesute pe un suflet frânt
Fiecare cu o rană, sau mai multe... sângerânde
Care nu sunt vindecate, ci ascunse și plăpânde

Sunt chipuri ce vor să pară că sunt bine
Pe sub bolta azurie de pe dealuri și câmpie
Dar în fond ascund sub riduri răni adânci și mari păcate
Care sunt nevindecate... nerostite, neiertate

Credeau toți că pot să-nșele, să ascundă ce e rău
Dar cu taina ta din suflet nu îl minți pe Dumnezeu
El cunoaște tot și toate, de cu zori și până-n seară
Iar de te ascunzi de mine, masca ta de poleială... n-o să țină...

Tot ce ascunzi în întuneric... chip de tină
Să nu uiți, ori azi ori mâine... iese la lumină...

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Poveste de toamnă

  E toamnă... după o vreme în care nu am mai modelat în litere gândurile ce le port, iată-mă luând din nou literele și modelând cu ele trăirile mele... E toamnă... Un amestec de cald și frig, de soare, nori și ploaie, de frunze încă verzui și frunze deja uscate și pictate în nuanțe arămii... Într-o toamnă de demult, după ce m-ai țesut minuțios în pântecele mamei mele, m-am născut când lutul meu a prins viață ieșind sângeriu din lutul mamei mele... mă aflu mărunțică în mâinile unui medic ce mă ridică în sus spunându-i mamei mele că are o fată... Într-o toamnă m-am născut din nou când inima mea a tresărit auzind bătăile inimii Tale... și am recunoscut îndată după bătăile inimii Tale ca Tu îmi ești Tată și că atunci, în acel moment, ai lăsat cele 99 de oi ca să mă salvezi pe mine... și de atunci mă tot salvezi... clipă de clipă... Într-o toamnă pruncul meu cel mare a prins viață,  ieșind prin lupte aprigi din lutul meu stors de putere... Într-o altă toamnă,  pruncul meu cel ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

E septembrie

  E septembrie... cad frunze Și cu ele stropi de ploaie E toamnă... cad frunze Raze rupte dintr-un soare E septembrie... dans de toamnă Natura... nostalgică doamnă Se-înfășoară în uitare Tot ce încă ne mai doare E septembrie... și alte frunze or să mai cadă Și or să se aștearnă tot grăbite prin livadă Le lăsăm... le poartă bucuros în taină vântul Și cu ele fug departe Răni și vise spulberate E septembrie...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

A U G U S T

  August și miros de nuci și frunze ce încep să cadă Au gust si prunele care s-au copt azi prin ogradă August și lătrat de câine în miez de noapte Au gust și murele ce în sfârșit sunt coapte August și strugurii pregătiți să fie copți Au gust si clipele cu pruncii în miez de nopți August și păpădia ofilită din grădină Au gust momentele care mai vor să vină... August și diminețile de vară Au gust si pepenii mâncați în miez de seară August și mai toate au gust...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe