Fărâme din sufletul meu...

  În agonia sufletului mereu frânt Stă omul amorțit în grea visare Și înăuntrul trupului scos din pământ Stau înghețate lacrimile amare O, câte doruri se aștern deodată Și pare că nicicum nu se mai împlinesc Însă în inima prea greu încercată E și un crâmpei de Cer și un cor îngeresc Au amorțit dorințe, amintiri și vise Celulele pe rând cu toate încremenesc Și spre cetatea porților mereu deschise Merg toate care aici nu se mai împlinesc.

  Unde ești, Adame? Întreabă Domnul dimineață în grădină... Iată-mă ascuns, Stăpâne... se aude plin de teamă în surdină Pentru ce te-ascunzi? Ai mâncat din pom și ai mâna vinovată Oare n-aveai ce mânca? Pentru tine e grădina toată Unde ești tu, Moise? Vino să-ți salvezi poporul din casa lui Faraon Doamne, dar sunt bâlbâit, mai bine... ai alege un alt om Te găsesc păstor de turmă... patruzeci de ani la oi Oare nu-ți poți duce-n țară casa părinților tăi? Unde ești tu, Petre? Pân' la moarte merg cu Tine, ai promis odinioară Iată, a cântat cocoșul, și-am fost singur astă seară Te-a speriat ceata romană... săbii, lovituri, tropote de cai Ți-ai pus capul între palme, plângi cu amar și-n praf tu stai Unde ești tu azi, creștine? Crezi că-s Domn religios Dar m-am coborât la tine, purtând chipul lui Cristos De îmi vei deschide ușa, voi intra, voi sta cu tine Și îți voi ierta păcatul și vei fi veșnic cu Mine.

  Trecut-au anii... treizeci Și vă găsesc tot împreună Să vă dea Domnul alte zeci Și să rămâneți mână în mână Tata... tu, om plin de blândețe Mama, pe chip și-n suflet... frumusețe V-ați iubit, v-ați respectat Și prin viață v-ați purtat. Acum luați-vă de mână Pe genunchi să vă plecați Și pe Domnul luați de mână Mulțumind să vă rugați. Iar trec anii... cu iuțime Voi să mergeți înainte Spre veșnica Împărăție Când veți fi cu al vost' Părinte. Să luptați, să n-aveți teamă Domnul vă va răsplăti Să iubiți fără de seamăn Căci iubind, veți birui! La mulți ani, dragii mei părinți! Dumnezeu să vă binecuvânteze! Vă iubesc și vă prețuiesc! 🧡

  Ți-e sufletul flămând și rece Ți-e drumul greu și e pustiu Iar neputința te întrece Și cerul iar e cenușiu Vino la Mine, adu-ți povara Ce te apasă tot mai greu În palma Mea varsă-ți ocara Și ascunde-te în Dumnezeu. Ți-e inima de tot zdrobită Și-i sfâșiată de durere Mireasma-ți cade umilită Iar tu rămâi fără putere Vino la Mine, adu-ți amarul Ce se ascunde-n duhul tău Întinde mâna, ia paharul Și ascunde-te în Dumnezeu.

  În îmbrățișarea palmelor străpunse Nimic nu pare să mai doară Nici lacrimile ce se varsă ascunse Nici vorbele ce au fost spuse cu ocară. În îmbrățișarea palmelor străpunse E adăpost în vreme de furtună E cufăr de comori ascunse Unde ecoul iubirii răsună. În îmbrățișarea palmelor străpunse Tu torni balsam pe rana grea Faci bucurii din întristări ascunse Așa-i de scumpă îmbrățișarea Ta.

  Murim cam mâine ... și-n urmă ce-am lăsat? Un chip scăldat în lacrimile ce-au picurat în taină O rugăciune spusă cu glasul tremurat Și gânduri îmbrăcate mereu în neagră haină Murim cam mâine ... și-n urmă ce-am lăsat? Răni sufletelor dragi și vorbe ce-au durut O viață care a fost trăită în păcat Cu răutatea crez și numai timp pierdut Murim cam mâine ... și-n urmă ce-am lăsat? O viață prăfuită... de certuri și minciuni În loc de bucurie și având un trai curat Un suflet plin de rău, în loc de rugăciuni.

  Si Te-ai plecat spre noi, fărâme de pământ Și dintr-odată timpul... pare că s-a oprit Și într-un pântec gol, Tu ai suflat Duh Sfânt Tu, Dumnezeu, ca embrion Te-ai făurit Și după luni de zile, veneai biruitor Tu, Împărat al slavei, în lumea de păcat Ca unul dintre noi, Tu, Domnul domnilor Printre dureri amare, născut aur curat Și Ți-a fost ieslea casă, a fost al Tău palat Și Tu, Lumina lumii, în noapte ai coborât Tu ai făcut pământul dar Te-ai făcut sărac Și din Înalt, din slavă, în grajd Te-ai coborât. Tu ne primești la Tine pe toți, pe orișicare Și vin păstori și magi... și vin din depărtare Însă mai marii preoți nu vor să Ți se-nchine Ei, slujitorii Tăi, nu se smeresc la Tine. Să fim cu luare aminte în zi de sărbătoare Să-ngenunchem la iesle, s-aducem osanale Să fim cu luare aminte în zi de sărbătoare S-aducem daruri sfinte-n mireasmă de iertare.