Fărâme din sufletul meu...

Și sunt și clipe grele-n viață Când ești cuprins de răni și de dureri Când inima cu totul îți îngheață Și vorbe nu mai ai, ci doar tăceri Și vin și valuri care te doboară Și te aruncă deodată la pământ Când val cu val adesea te împresoară Și sufletul e ca o frunză-n vânt Și se aud și glasuri ce condamnă Și vorbe care seceră adânc în tine Și zi de zi e doar o lungă toamnă Și oriunde te afli, nu e bine Dar dincolo de toate, se va zări lumina Căci după noaptea lungă vine zi Și soare va fi iară aducând lumina Chiar dincolo de norii cenușii.

Și iată Doamne ziua când Tu rămâi sărac Când nu-Ți rostesc cuvinte, când pot doar ca să tac Când candela mi-e goală, când nu mai torn ulei Când calc doar prin pustiu și fără de temei Și mi-a secat izvorul și apă nu mai beau Și mi-e olog piciorul și nu mai merg, ci stau Mi s-a golit fântâna și-i seacă, fără apă Nici oaia din câmpie din ea nu se adapă Nici muzica din suflet nu pot a-Ți mai cânta Căci glasul mi s-a stins în toată rana mea Și nu mă vede nimeni, căci singură am rămas Cu candela tot stinsă și tot neavând glas Și goală mi-e grădina, nici flori nu prea mai sunt Petalele-s căzute și frunzele în pământ Copacii s-au uscat și vântul bate tare Și iarba e căzută și prinsă în vâltoare Și iată Doamne ziua când Tu rămâi sărac Când n-am nici rugăciune să Îți rostesc, ci tac Când sufletul zdrobit e plin de amărăciune Când neagră mi-e durerea, de parc-ar fi tăciune.

Cu Dumnezeu la masă și totuși trădător Așa a fost el, Iuda, pe lângă al meu Păstor Așa sunt mulți și astăzi în lumea ce trăim De parcă uită toți... cam mâine că murim Cu Isus în slujire, pe munte ori pe mare Dar fără El în suflet și fără înflăcărare Așa sunt mulți și astăzi ce zic că sunt ai Lui Dar fapta te trădează și vorbele ce spui Cu Domnul în lucrare și martor la minuni Dar fără El în viață, cerând alte minuni Așa sunt mulți și astăzi ce spun că Il cunosc Dar vai de ceia care pe El nu-L mai cinstesc Cu Isus în cetate... vezi un olog mergând Dar tu rămâi departe, tot parcă necrezând Așa sunt mulți și astăzi ce spun că Il iubesc Totuși prin a lor fapte ei Îl batjocoresc Prietene, ia seama la inima ce-o porți în tine Și vezi de ești cu Domnul sau de îi ești departe De ai uitat de sângele ce-a curs și pentru tine Cere-I din nou iertare, de El mereu ca să ai parte.