Anul acesta face timid primii pași...

Început de ianuarie

Anul acesta face timid primii pași

În zare, albul s-a așternut din nou în poiene

Acoperișurile zac infrigurate sub alb, iar deasupra lor se inalță pâlcuri de fum purtate de vânt

Casele bătrânești amintesc de vremuri de demult, vremuri de război,  de foamete și de sărăcie...

Grele vremuri au fost pe atunci

Grele vremuri trăim și acum

Atunci războaiele erau între țări, acum sunt în multe dintre familii

Atunci războaiele erau împotriva creștinilor, acum sunt între creștini

Atunci sărăcia era pe plan material, acum e pe plan spiritual

Atunci lupta se ducea de la om la om, acum pruncii mărunți cât un fruct necopt sunt uciși cu cruzime de propriile lor mame, încă din pântece...

Ah! Grele vremuri trăim!

Câtă sărăcie s-a așternut peste poporul Tău,  Dumnezeule!

E bătrână de acum credința creștină

Poporul Tău Te-a uitat, Dumnezeule!

Credința scrisă cu sânge încearcă sa fie spălată cu apă

Totuși, Adevărul va rămâne veșnic în picioare!

Minciuna nu va face niciodată Adevărul să se invecheasca,  ci doar îl va face mai puternic!

Așadar:

"să  stăm bine, să stăm cu frică,  să luăm aminte, sfânta jertfă cu pace a o aduce!"

(formulă liturgică)

Țurțurii stau sprijiniți pe deasupra caselor... Și pare că ne-au pătruns până în adâncuri

Atât de înghețate ne sunt inimile

De Dumnezeu am uitat de mult

O! Câtă sărăcie, Doamne!

Câtă sărăcie în suflete!

Sparge, Doamne, țurțurii din inimi!

Adu raze de soare prin fiecare fisură...

Lumina să ne locuiască!

Lumina să ni se aștearnă în suflete!