Treceți la conținutul principal

Hands at work


I wish I could fly
I wish I could touch the sky
And all the sorrow, all the pain
Just... simply... fly away

I want You to hold my hand
I need You to be my friend
Do not ever let me go
Instead... take, O Lord, my sorrow

Take the broken an repair
I will stay on the armchair
I will look Your hands that work
To renew all that is old.

Mâini la lucru

Aș vrea să pot zbura
Aș vrea să pot atinge cerul
Și tot necazul, toată durerea
S-ar duce pur și simplu...

Vreau ca Tu să mă ții de mână
Vreau ca Tu să fii prietenul meu
Nu îmi da drumul niciodată
În schimb, ia, Doamne, durerea...

Ia ce e frânt și repară
Eu voi sta pe fotoliu
Voi privi mâinile Tale la lucru
Pentru a reînnoi tot ce a îmbătrânit...




Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Poveste de toamnă

  E toamnă... după o vreme în care nu am mai modelat în litere gândurile ce le port, iată-mă luând din nou literele și modelând cu ele trăirile mele... E toamnă... Un amestec de cald și frig, de soare, nori și ploaie, de frunze încă verzui și frunze deja uscate și pictate în nuanțe arămii... Într-o toamnă de demult, după ce m-ai țesut minuțios în pântecele mamei mele, m-am născut când lutul meu a prins viață ieșind sângeriu din lutul mamei mele... mă aflu mărunțică în mâinile unui medic ce mă ridică în sus spunându-i mamei mele că are o fată... Într-o toamnă m-am născut din nou când inima mea a tresărit auzind bătăile inimii Tale... și am recunoscut îndată după bătăile inimii Tale ca Tu îmi ești Tată și că atunci, în acel moment, ai lăsat cele 99 de oi ca să mă salvezi pe mine... și de atunci mă tot salvezi... clipă de clipă... Într-o toamnă pruncul meu cel mare a prins viață,  ieșind prin lupte aprigi din lutul meu stors de putere... Într-o altă toamnă,  pruncul meu cel ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

V Â N T U L

  Cum mi-a bătut iar vântul în grădină Și-a luat cu el și vise frânte-n taină Cum pentru-un ceas nu a mai fost lumină Și întunericul mă acoperise ca o haină Cum mi-a bătut iar vântul în ogradă Și a spulberat în calea lui mai toate Cum peste gard priviri au vrut să vadă Ce se întâmplă... cât încă se mai poate Cum mi-a bătut iar vântul în curtea înflorită Și toate florile mi-au fost căzute la pământ Cum floarea mea deodată a fost zdrobită Dar viață este... și dincolo de un mormânt.
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe