Miroase a sfârșit de toamnă pe la noi
Cu ploi, un fum de ceață și copacii goi
Cu oameni rătăciți pe străzi aglomerate
Cu amintiri ce dor și vise îngropate
Miroase a tristețe, a boală și durere
Și lacrimi care curg fără vreo mângâiere
Cu răni fără balsam și geamuri aburite
Cu magazine pline și frunze veştejite
Miroase a tăcere, cu măști pe fețe triste
Cu bucuria care curând n-o să existe
Cu trupuri obosite și case fumegânde
Cu grădini cu frunze de colo și niciunde
Miroase a nepăsare, a inimi tot mai goale
A gânduri risipite pe a vieții lungă cale
Miroase a gol, a ceață, a tot sau a nimic
Căci omenirea toată se stinge câte un pic.
Comentarii
Trimiteți un comentariu