Treceți la conținutul principal

Joc de umbre

 

Joc de umbre se arată printre ziduri
Sunt dureri care pe chipuri adâncit-au riduri

E misterul rănilor din inimi frânte
Sunt urechi care nu știu cum să asculte

E un zgomot ce se aude tot mai tare
Pe potecile înguste de prin zare

Sunt acele voci care șoptesc înșelătoare
Și dispar apoi deodată precum păsări călătoare.

Sunt lumini otrăvitoare ce par candele aprinse
Joc de umbre trecătoare... de-întuneric prinse...



Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Hands at work

I wish I could fly I wish I could touch the sky And all the sorrow, all the pain Just... simply... fly away I want You to hold my hand I need You to be my friend Do not ever let me go Instead... take, O Lord, my sorrow Take the broken an repair I will stay on the armchair I will look Your hands that work To renew all that is old. Mâini la lucru Aș vrea să pot zbura Aș vrea să pot atinge cerul Și tot necazul, toată durerea S-ar duce pur și simplu... Vreau ca Tu să mă ții de mână Vreau ca Tu să fii prietenul meu Nu îmi da drumul niciodată În schimb, ia, Doamne, durerea... Ia ce e frânt și repară Eu voi sta pe fotoliu Voi privi mâinile Tale la lucru Pentru a reînnoi tot ce a îmbătrânit...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

V Â N T U L

  Cum mi-a bătut iar vântul în grădină Și-a luat cu el și vise frânte-n taină Cum pentru-un ceas nu a mai fost lumină Și întunericul mă acoperise ca o haină Cum mi-a bătut iar vântul în ogradă Și a spulberat în calea lui mai toate Cum peste gard priviri au vrut să vadă Ce se întâmplă... cât încă se mai poate Cum mi-a bătut iar vântul în curtea înflorită Și toate florile mi-au fost căzute la pământ Cum floarea mea deodată a fost zdrobită Dar viață este... și dincolo de un mormânt.
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Mai cântă-mi, Doamne...

  Mai cântă-mi, Doamne... la vechea harpă din cetate Când voci străine dau năvală ades pe calea mea Să sune glasul Tău, oceane de-ar străbate Să Te aud pe Tine, oricâte voci timpanul mi-ar răzbate Mai cântă-mi, Doamne... să Te audă spinii din grădină Și temători să cadă la glasul Tău puternic Cântă... să Te audă bine și bobul de neghină Să se usuce îndată... și mort să fie veșnic. Mai cântă-mi, Doamne... De nu Te aud, tot cântă Cu harpa veche... cu cari cântam noi pe câmpie In juru-mi se-aud voci ce pe alte căi mă-avântă Și harpa o aud greu... de parcă nu-mi cânți mie . Mai cântă-mi, Te rog, Doamne... tot ca odinioară Să merg doar după cântul ce sună pe câmpie Să nu ascult de glasuri de lupi ce mă-mpresoară Ci să alerg spre Tine, dincolo de pustie...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe