Cel mai drag mi-e să vorbesc cu Tine
Ești cel mai bun Prieten, cel mai drag
Tu nu arunci, Isus, cu pietre-n mine
Ci mă primești la pieptul Tău cu drag
Cel mai drag mi-e să vorbesc cu Tine
Tu nu mă lași să pier în necuprins
Ci îmi primești și lacrimi și suspine
Cu dragoste la pieptu-Ți mă ții strâns
Tu nu m-arunci, Isus, cu nepăsare
Ci mă iubești și mă primești mereu
Tu-mi pui balsam pe răni usturătoare
Și-mi ții în palma Ta sufletul meu.
Iti mulțumesc... că nu mă dai afară
Și niciodată singur' nu mă lași
Ci Tu mă prinzi duios de a mea mână
Din cel dintâi la cel din urmă pas.
Comentarii
Trimiteți un comentariu