Sunt praf... o moleculă smulsă din țărână
Și-am fost frumos alcătuită de olar
Un simplu meșteșug... doar din țărână
Cu viață pe pământul dulce-amar
Sunt frunză... și-s purtată peste tot de vânt
Prin anotimpurile toate... cald sau frig
Suită pân' la cer, trântită la pământ
Dusă de val prin toate sau prin nimic
Sunt o petală... iar floarea se usucă sau e vie
Depinde ce mai vreme e-n câmpie
De e udată, e verde și e frumoasă
De e uitată, e arsă și uscăcioasă.
Sunt carne, oase, piele, stropi de sânge
Dar în adânc sunt doar un suflet îmbrăcat
Și oricât de mult țărâna-mi poate plânge
Râuri de apă din suflet îmi vor curge... neîncetat.
Comentarii
Trimiteți un comentariu